La 10 ani de la organizarea Summitului Dunărean de la București și adoptarea unui document emblematic pentru punerea în aplicare a deciziei liderilor statelor dunărene de a dezvolta cu sprijinul UE această macro-regiune, în data de 6 aprilie 2020, Comisia Europeană a publicat un nou Plan de Acțiune al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, document care însoțește Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor[1].
Noul Plan de Acțiune SUERD este rezultatul unor negocieri dificile și complexe conduse în ultimii 3 ani, pe mai multe nivele/paliere de consultare, participare și decizie, pe mandatele președințiilor rotative la SUERD, exercitate de Bulgaria, România și Croația. Obiectivul acestui amplu proces de revizuire a Planului de acțiune SUERD datând din 2010 este triplu. În primul rând, după un deceniu de la elaborarea primului Plan de acțiune, stakeholderii au căzut de comun acord că este nevoie de o actualizare a obiectivelor și a priorităților de acțiune sectorială pe cele 11 Arii Prioritare, pentru a ține cont de noile evoluții. Acțiunile și proiectele-fanion incluse în documentul precedent au fost, de asemenea, simplificate: concentrate cu 40% de la 137 acțiuni (în documentul SUERD din 2010) la 85 în noul Plan de acțiune, incluzând totodată unele domenii noi (de exemplu, Inteligența artificială, în cadrul Ariei Prioritare 8).
În al doilea rând, statele participante împreună cu Comisia Europeană, au ajuns la un consens pentru a face din noul Plan de Acțiune un document care să ofere mai multe orientări strategice pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei SUERD. Fiind mai mult decât un simplu plan de lucru, noul document oferă unele îndrumări, cu caracter general, pentru definirea și dezvoltarea inițiativelor și acțiunilor de cooperare la toate nivelurile, oferind în același timp o bază solidă pentru activități concrete pentru următorii ani.
Cel de-al treilea obiectiv propus a fost acela de a obține o mai bună compatibilitate a Planului de acțiune SUERD cu noile programe europene de finanțare (operaționale, transfrontaliere, trans-naționale și regionale) și cu instrumente de finanțare ale Comisiei.
Prin andosarea de către statele participante a noului Plan de Acțiune, s-a încercat o reactualizare a obiectivelor și a priorităților de acțiune regional și locală la noile priorități ale UE, la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și ale Agendei 2030. În continuare, strategiile macroregionale au o contribuție crucială și unică la evoluția proiectului european – prin abordarea lor participativă, încurajând spiritul de colaborare, schimbul de informații, participarea deschisă a diverși actori (guvernamentali, neguvernamentali, a sectorului academic și al mediului privat) în cadrul unor formate de implementare flexibile, pe diverse paliere.
Pe măsură ce strategiile macro-regionale ale UE se maturizează și cresc încrederea cetățenilor în rolul și valoarea adăugată a acestora pentru dezvoltarea proiectului european, prin intermediul lor statele europene pun în aplicare diverse inițiative transfrontaliere, transnaționale și macro-regionale. Astfel, apar și sunt realizate mii de proiecte, care au ca principiu de bază ”implicarea largă a tuturor părților interesate și atragerea unor resurse proprii” pe durata implementării acestora. Concentrându-se pe provocările și oportunitățile noastre comune, în diferite locuri ale sistemului, ele contribuie la co-crearea de soluții sistemice la interfața politicii și a acțiunilor la fața locului. Astfel, apar și se propagă noi practice, care schimbă modul în care statele participante la strategiile macro-regionale gândesc și fac împreună cu instituțiile europene noile politici de dezvoltare regională.
Cum a reușit Președinția croată la SUERD să valorifice demersurile României de relansare a Strategiei Dunării (2019-2020)
Președinția croată la EUSDR și-a propus ca pe durata exercitării mandatului să implice statele participante, în contextul pregătirii noului Cadru Financiar Multianual al UE 2021-2027, în procesul de încorporare în noile programe ale UE a obiectivelor și priorităților incluse în noul Plan de Acțiune SUERD. Acest proces laborios a fost facilitat de către DG Regio/Comisia și Punctul Focal al Strategiei Dunării (DSP), care este deținut în prezent de către Austria și România.
Continuând demersurile realizate de Președinția română la SUERD, într-o primă etapă, coordonatorii de Arii Prioritare SUERD (PAC-urile) au fost invitați să propună o listă scurtă de până la trei subiecte strategice pe fiecare Arie Prioritară (PA), care să fie incluse în programele operaționale naționale / regionale relevante, care ar trebui să fie selectate dintre acțiunile revizuite. Subiectele selectate au servit ,de asemenea, ca bază pentru cel de-al doilea apel al Programului Transnațional Dunărea (DTP) pentru lansarea facilității de finanțare a proiectelor mici (Seed Money Facility Call). Aceasta a constituit prima fază a procesului de încorporare în Programul Transnațional Dunărea a noilor obiective și priorități ale Strategiei Dunării, procesul finalizându-se la 4 mai 2020.
Președintele Fundației GIEDD, Membru ASAS
Conf. Dr. Ing. Cristiana Sîrbu
[1] Documentul Comisiei SWD(2020/59 final) înlocuiește precedentul document de lucru al Comisiei privind lansarea Planului de Acțiune al SUERD (2010/1489 final).